Tipuri de drenaj

Există trei tipuri de drenaj:
-    Drenaj de suprafata de dirijare al apei
-    Drenaj ascuns de interceptare a apei de lângă fundaţie
-    Drenaj de reducere a apei de lângă fundaţie în cazul pânzei freatice

Vorbim în cele ce urmează mai mult despre drenajul pentru interceptarea apei de lângă fundaţie. Sistemul de drenaj este un şanţ cu adâncime de 50-70 cm şi o lăţime de o jumătate de metru cu rolul de a colecta și elimina umezeala inutilă de lângă o clădire.
În niciun caz, nu este recomandată direcționarea apei către o fosă septică. De asemenea, un sistem de drenaj se poate amplasa și pe un teren agricol cu apă în exces.

Motivele realizării unui sistem de drenaj lângă o clădire sunt subînțelese, cu atât mai mult în cazul solurilor în care apa stagnează. Fundația unei clădiri poate fi serios afectată de un mediu umed, atât prin infiltraţii în beton cât şi prin coroziunea armăturilor.
 
Etape premergătoare
 
Înainte de realizarea propriu-zisă a sistemului de drenaj, există câteva activități ce trebuie realizate pentru o eficiență maximă.
 
- Determinarea adâncimii de îngheţ
Un studiu geotehnic relevă adâncimea de îngheț în funcție de structura și compoziția solului, și rămâne valabil dacă în șanțul de drenaj se va pune același sol. Introducerea altui tip de sol (pietriș, nisip) va mări adâncimea maximă de îngheț.
 
-  Verificarea permeabilității solului
Rezultatul acestui test este dat tot de studiul geotehnic. Ca să vă faceți o idee despre ce înseamnă permeabilitatea solului, trebuie să va gândiți cât de repede absoarbe apa un sol nisipos. La polul opus se află argila, caz în care permeabilitatea este redusă sau inexistentă. În această situație, pentru ca apa să ajungă la sistemul de drenaj, solul existent se amestecă puternic cu nisip.
 
- Dimensionarea corectă a șanțului pe înălțime
Tot ca rezultat al studiului geotehnic este și suprafața minimă la care se va afla geotextilul secundar.
 
- Înlăturarea vegetației
Pe lângă înlăturarea efectivă a diferitelor plante trebuie luată în considerare și existența pomilor sau plantarea ulterioară a acestora în apropierea clădirii. Deși se pot monta bariere antirădăcină, rămâne recomandarea ca pomii să fie plantați la o distanța de casă mai mare decât înălțimea acestora.
 
- Săparea șanțului de drenaj
 De cele mai multe ori, sistemul de drenaj se montează în același șanț cu fundația, dar există și situații în care este săpat separat, prin curte sau pe un câmp agricol. Teoretic, forma șanțului ar trebui să fie de forma unei pere cu codița în jos, deoarece la suprafață solul are o permeabilitate mai mare, de unde trebuie colectată apa, mai jos solul fiind mai compact. Dar, fiind realizat de cele mai multe ori cu excavatorul, șanțul va avea formă rectangulară.
 
- Compactarea șanțului de drenaj
 Panta țevilor trebuie să fie mică deoarece apa nu trebuie să circule cu viteză mare dar nici să staționeze. O pantă bună se poate da țevii doar dacă există o nivelare și o compactare bună a solului cu maiul sau placa vibratoare pentru a evita o mișcare în timp a acestuia.
Egalizarea se face cu umplutură de mărgăritar și nisip ud.
 
 
Realizarea sistemului de drenaj
 
Sistemul propriu-zis de drenaj cuprinde două straturi de geotextil, un strat de sort și unul de pietriș și tubul de dren.
 
Amplasarea primului strat de geotextil în șanț
 Primul strat de geotextil, cel exterior, înconjoară stratul de pietriș și intră în contact direct cu solul. Pâna la finalizarea sistemului, acesta va fi securizat cu pietre mari, rotunde și curate. Sub nicio formă, geotextilul nu trebuie străpuns cu diferite obiecte.
 
Stratul de pietriș
Acesta va asigura rezervorul în care va sta apa până ce tubul o va filtra și transporta. Pe lângă acest rol de stocare, în primul rând, stratul de pietriș mărește extracția propriu-zisă a apei din sol. Important este ca pietrele să fie din roci tari, curate (fără nisip sau pământ), sa nu fie ascuțite și să aibă aproximativ 3 cm.
 
Tubul de dren învelit în geotextil
Foarte importantă este îmbinarea tuburilor.
Ideal ar fi ca sistemul să fie reprezentat de mai multe “tuburi” aflate unul în interiorul celuilalt: goetextil – pietriș – geotextil – tub pvc cu perforații.
 
Închiderea întregului sistem NU se face prin coasere, ardere sau alte proceduri ce ar putea deteriora geotextilul exterior. Acoperirea se face prin suprapunerea straturilor de geotextil exterior.
Mai departe, apa din țevile cu perforații este transportată printr-o țeavă fără perforații către un distribuitor comun ce trebuie îngropat sub adâncimea de îngheț.
Pentru a monitoriza starea sistemului, este nevoie de puțuri de inspecție.
 
Evident, așa cum am spus la început, un asemenea sistem de drenaj reprezintă o investiție într-un viitor mai bun al casei deoarece fundaţia, pereţii şi subsolul sau demisolul (dacă este cazul) nu vor avea nevoie de reparații pentru o perioadă mai mare de timp.